1.7. Perfectul prezent
(Present Perfect)
1.7.1. Definiție:
Present Perfect desemnează un eveniment văzut din perspectiva axei prezentului anterior momentului vorbirii, dar a cărui anterioritate nu este fixată, având un caracter nedefinit:
1.7.2. Formă. În
structura formei Present Perfect intră verbul auxiliar have la prezent
și participiul trecut al verbului de conjugat:
| Persoana | Singular | Plural |
| Persoana I | I have heard a noise. | We have heard a noise. |
| Persoana a II-a | You have heard a noise. | You have heard a noise. |
| Persoana a III-a | He, she, it has heard a noise. | They have heard a noise. |
| Audio |
1.7.3. Întrebuințare.
1) Present Perfect este folosit, la fel ca și Past Tense, pentru a desemna un eveniment anterior momentului vorbirii. Deosebirea între cele două timpuri este în axa pe care se plasează vorbitorul: axa prezentului (Present Perfect) sau axa trecutului (Past Tense); și în natura evenimentului descris:
a) nedefinit (Present
Perfect) și b) definit, unic (Past Tense):
2) Folosirea lui
Present Perfect este asociată cu adverbe care exprimă o perioadă de timp
deschisă, neterminată: today, this week, this month etc,
pe când folosirea lui
Past Tense este asociată cu adverbe care exprimă o perioadă de timp
închisă, terminată:
3) Present Perfect este
uneori folosit cu valoare de Past Tense, pentru a exprima o acțiune
săvârșită în trecut și terminată recent sau chiar înaintea momentului
vorbirii:
Această întrebuințare a
lui Present Perfect este adeseori marcată de adverbe de timp ca just
(tocmai), already (deja), up to now, so far (până acum), lately,
recently (în ultima vreme):
Atenție! Cu adverbe ca
today, this morning, this month, this year, recently, se poate
folosi fie Past Tense, fie Present Perfect, în funcție de:
a) caracterul acțiunii
(definit/nedefinit) și b) al perioadei de timp (încheiată/neîncheiată):
4) Past Tense este
folosit pentru evenimente care au avut loc în trecut și ai căror autori
nu mai există în prezent, pe când la Present Perfect, evenimentele au
avut loc în trecut, dar autorii sau efectele evenimentelor mai există și
în prezent:
Present Perfect
5) Present Perfect este
folosit și pentru a exprima o acțiune începută în trecut și care
continuă și în momentul vorbirii. Complinirile adverbiale de timp
caracteristice pentru această întrebuințare sunt cele indicând:
Notă: Prepoziția for
poate fi omisă în vorbire:
b) începutul perioadei
de timp:
since yesterday (de ieri), since December (din Decembrie),
since you came (de când ai venit) etc.
Perioada de timp redată
printr-o propoziție temporală introdusă de since poate fi exprimată:
b) printr-un verb la
Present Perfect, când cele două acțiuni sunt paralele:
Atenție!
Notă: Diferența între cele două întrebuințări reiese și din modul în
care se traduc în limba română: acțiunea care continuă și în momentul
vorbirii - prin prezent, iar cea încheiată, petrecută în trecut într-un
moment de timp nedefinit, deci nespecificat - prin perfectul compus:
6) Present Perfect
poate exprima o acțiune caracteristică, repetată în trecut, prezent și
poate și în viitor:
Această întrebuințare
este marcată de adverbe de frecvență ca: often (adesea), always
7) În propoziții
subordonate temporale sau condiționale, Present Perfect este folosit
pentru a reda o acțiune anterioară acțunii din propoziția principală,
când aceasta este exprimată printr-un verb la
Past Tense
a) lungimea perioadei de timp: for a long time (de multă vreme),
for ten minutes (de 10 minute),
for two days (de două zile) etc.
a) printr-un verb la Past Tense, când se specifică momentul inițial al
perioadei:
Determinarea for.../since... este obligatorie pentru această
întrebuințare a perfectului prezent.
Folosirea lui Present Perfect Simple fără determinarea temporală cu
for/since... se referă la o acțiune încheiată (vezi
întrebuințările 1,2,4,6) și nu la una care continuă și în momentul
vorbirii:
(totdeauna),
never (niciodată), sometimes (uneori) etc.:
imperativ, indicativ prezent sau viitor: